Lovitură pentru reforma muncii: Retragerea interdicției de deducere a costurilor de cazare

O reformă mult așteptată care viza protejarea veniturilor lucrătorilor migranți în Olanda a fost abandonată de actualul guvern. Ministerul Locuinței și Amenajării Teritoriului, condus de Mona Keijzer, a confirmat retragerea proiectului de lege care ar fi obligat angajatorii să plătească salariul minim integral, fără a mai putea opri la sursă contravaloarea chiriei pentru locuințele oferite prin intermediul agențiilor de muncă.

Măsura fusese propusă inițial ca urmare a recomandărilor raportului Roemer, care sublinia necesitatea de a separa contractul de muncă de cel de închiriere. Scopul era prevenirea situațiilor în care lucrătorii rămân cu sume infime „în mână” după ce toate utilitățile și chiria sunt deduse automat, dar și reducerea puterii angajatorului asupra vieții private a angajatului.

Regula celor 25%: Cât se poate reține legal din salariul minim în 2026

Odată cu retragerea acestui proiect, rămâne în vigoare reglementarea actuală care permite angajatorilor să deducă până la 25% din salariul minim legal pentru cheltuieli legate de locuire (huisvesting). Având în vedere că salariul minim în 2026 a ajuns la valoarea de 14,71 euro pe oră, un angajator poate reține o sumă considerabilă în fiecare lună dacă acesta oferă și cazarea.

Această deducere este permisă doar dacă locuința respectă standardele de calitate SNF (Stichting Normering Flexwonen) și dacă există un acord scris în contractul de muncă. Totuși, criticii susțin că mulți lucrători nu au de ales, fiind obligați să accepte cazarea oferită de agenție pentru a obține postul, ceea ce anulează libertatea de a-și căuta o locuință mai ieftină sau mai bună.

Dependența de angajator: O problemă persistentă

Marea problemă a acestui sistem, semnalată frecvent de organizațiile de asistență socială, este legătura toxică dintre job și casă. În momentul în care un lucrător își pierde locul de muncă sau contractul îi este reziliat, acesta își pierde automat și dreptul de a locui în unitatea oferită de agenție, ajungând adesea în stradă în doar câteva ore.

Prin menținerea posibilității de a deduce chiria direct din salariu, această dependență este consolidată financiar. Lucrătorul nu primește niciodată salariul întreg pentru ca apoi să decidă unde și cum își plătește chiria, ci vede direct suma netă diminuată pe fluturașul de salariu (loonstrook), ceea ce îi îngreunează planificarea bugetară independentă.

Reacțiile sindicatelor și argumentele Guvernului

Sindicatul FNV și-a exprimat „dezamăgirea profundă” față de această decizie, catalogând-o drept un pas înapoi în lupta împotriva exploatării. Reprezentanții lucrătorilor consideră că interzicerea deducerilor ar fi fost singura metodă eficientă de a asigura că angajații primesc un salariu demn și că nu sunt taxați excesiv pentru condiții de locuit adesea precare.

De cealaltă parte, ministrul Mona Keijzer a argumentat că retragerea legii face parte dintr-un plan mai larg de reducere a birocrației și a presiunii asupra angajatorilor. Guvernul susține că alte instrumente, precum „Legea pentru bună închiriere” (Wet goed verhuurderschap), sunt suficiente pentru a monitoriza calitatea locuințelor și pentru a sancționa abuzurile, fără a fi nevoie de o interdicție totală a deducerilor salariale.

Ce trebuie să urmărească lucrătorii pe fluturașul de salariu (loonstrook)

Dacă locuiți într-o unitate de cazare oferită de angajatorul dumneavoastră olandez, este esențial să verificați periodic rubrica de „inhoudingen” (deduceri) de pe fluturașul de salariu. Iată câteva puncte cheie:

• Limita de 25%: Suma reținută pentru chirie nu trebuie să depășească 25% din salariul minim legal brut corespunzător orelor lucrate.
• Certificarea locuinței: Angajatorul are dreptul să rețină acești bani doar dacă locuința are certificat de calitate (de obicei SNF).
• Asigurarea de sănătate: Aceasta este adesea o altă deducere comună. Verificați dacă suma reținută corespunde cu prețul pieței pentru o asigurare colectivă.
• Acordul scris: Nu pot fi făcute deduceri fără un acord prealabil, de obicei inclus în contractul de muncă sau într-o anexă separată.

În cazul în care suspectați că sumele reținute sunt mai mari decât plafonul legal sau că condițiile de locuit nu justifică prețul, puteți contacta inspecția muncii (Nederlandse Arbeidsinspectie) sau primăria (gemeente) locală pentru a solicita un control al spațiului de locuit.